Da-mi un Like pe Facebook
Site Statistics
- Users online: 0
- Visitors today : 0
- Page views today : 0
- Total visitors : 42,477
- Total page view: 57,878
Dacă te-am rănit cumva,
prin vreun gest necugetat,
poate vei uita, cândva,
și voi fi, din nou, iertat.
Mă întreb, tot mai frecvent,
într-o lume de absență
de ce n-ai fi indiferent?
De ce-ai rămâne, în aparenţă
un om cu aer deferent
când toat-egale-s în esenţă,
Ce este gândul călător
ce-şi duce cântul de amor,
în vânt, uşor, purtat în zbor,
pe note’ncete, care dor…
Dimineţile de iulie au un farmec aparte,
însă speranțele mele converg departe,
spre aroma matinală a unei dimineți de august
în care ploile s-ar risipi într-un orizont îngust,
Uneori oamenii devin ecourile unui gând
ce îi poartă cu ele spre nicăieri,
alteori ecouri vecine se-ntrepătrund
în gânduri răsfrânte, purtate-n tăceri.
Dumnezeu rămâne
un normativ social,
fără a mai deține
nimic spiritual.
Să ne atingem gândurile cu sentimente,
pe când vocile din noi îşi imploră zeii
să le acorde graţia de a le face absente…
Alaltăieri te-am zărit printre gene,
ca o licărire blondă-n somnul mării,
conturată-n undele-i fumegânde,
suflând gândurile mării caste,-n vele…
când norii se vor strânge
pe cer, deasupra ta,
doar zările ascunse,
în plâns, mă vor ploua…
Vidul gândului
străbate nudul
absolutului.
În ochii unui dumnezeu aprioric
am ucis cu toţii lumea prin tăcere,
chiar şi atunci când am vorbit alegoric
despre-aceeaşi toleranţă şi durere.
Soarele arde
pustiurile nimănui;
Dacă ploaia l-ar alunga,
Voci eclectice
Te trezeşti la șapte fix, îţi faci un duş rece şi inghiti două ouă crude,
ajungi la birou, prea obosit pentru a mai iubi ceva pe-această lume
şi evadezi în cotidianul de la radio : “Goood morning, aici DJ Sorrow!
Astăzi vom aştepta cu încleştare să ni se schimbe viața… tomorrow,
și vom asculta câteva melodii din cele care ne-au lansat timpanele… in aer,
într-o noapte-n care era bine să fi dormit, măcar pentru a nu o revedea,
la lumina orbitoare, ce ți-a dezvăluit banala scorpie de după perdea…”
Dacă nu ar fi existat xenofobie,
dacă nu am fi fost precedaţi de rasism,
dacă nu am fi trăit în robie
și dacă nu am fi crezut în nazism,
Te-am căutat
în vis,
să-ţi spun
că nu mi-a păsat,
Nu cunosc niciun cuvânt care să-mi descrie gândurile.
Și nici nu pot pricepe raţiunea de a fi.
Nu stiu nici măcar cine sunt, deși mă regăsesc în chipurile
ce se perindă-n jurul meu, în fiecare zi.
Îmi asum rolul unui dement
ce visează urma paşilor tăi,
uscând în palma ta ascunsă
o lacrimă devorată de-ndoieli.
Când vraja dispare rămân doar chipuri obosite,
ochi stânjeniţi de apăsarea unei lumi plenare,
visuri şi lacrimi irosite-n tăceri barbare.
N-am știut vreodată ce-aș putea schimba c-un gând,
n-am știut de ce tristețea reapare doar visând
în măsuri de clipe scurse din suflare în pământ,
dar aș trece mai departe, printre toate, șuierând
ca un vifor, în bătaia… morilor de vânt!
Îţi apreciez curajul de a fi erou,
îţi apreciez virtutea de a trăi,
chiar dacă eşti doar un ecou.
Te respect pentru patima cu care iubești,
te respect pentru puterea de a crede
și-mi esti simpatic pentru toate-aceste lucruri nebunești.
Îţi fac ghirlande din lumina lunii,
împletite-n păru-ţi dezvelit, de aripi,
zbătând în sufletu-mi ca vântul nopţii,
ca scânteierea-ți vie a ochilor albaștri.
Nu ştiam ce să mai cred despre mine, despre noi !
Am crezut că te-am iubit, fără vocaţie,
aş fi zis că-n ochii tăi văd oceane de amăgire
în care eu pluteam, într-o derivă ametitoare
Când ideea plină de incantaţii tâmpe
se va rostogoli în cadenţa unei picături uleioase de ploaie,
când susurul netulburat al unei ape
îşi va plimba undele prin vadul tenebru-nourat de văpaie,
Îmi place gura ta, iubire,
Cum se opreşte-n-amorţire,
Prelinsă-n arce,-n-adâncire,
când tace!
Ceasul trece,
ora vine;
Lacrimi pline
or să-nece…
tot amarul
din cuvinte,
Era o vreme când credeam în tine,
în zâmbetul tău dulce, în vorbe și suspine,
în șoapte somnoroase, surprinse-n privire,
în zorii unei clipe păstrate-adânc în mine!
Ultimele comentarii