Da-mi un Like pe Facebook
Site Statistics
- Users online: 0
- Visitors today : 1
- Page views today : 1
- Total visitors : 42,620
- Total page view: 58,051
Cum barca lunecă pe ape,
purtată-n timp, printre suspine,
privesc în urmă, de departe,
din negură, la zări senine.
Dacă te-am rănit cumva,
prin vreun gest necugetat,
poate vei uita, cândva,
și voi fi, din nou, iertat.
Am scris frumos, am scris cu plăcere, am scris din suflet. Am avut atâtea de scris, încât am decis să amân lansarea cărţii pe 2015. Şi va fi o carte completă, cu texte din ultimii 15 ani din viaţa mea.
Aşadar, data estimativă pentru lansarea cărţii de versuri este…
Continue Reading...Toamnă gri,
tu știi
să vii
în suflete pustii…
Ce este gândul călător
ce-şi duce cântul de amor,
în vânt, uşor, purtat în zbor,
pe note’ncete, care dor…
Adevărul necenzurat, de veacuri,
al existenței noastre pe pământ,
este că ne naștem virgini
şi trăim fără discernământ,
Dimineţile de iulie au un farmec aparte,
însă speranțele mele converg departe,
spre aroma matinală a unei dimineți de august
în care ploile s-ar risipi într-un orizont îngust,
Uneori oamenii devin ecourile unui gând
ce îi poartă cu ele spre nicăieri,
alteori ecouri vecine se-ntrepătrund
în gânduri răsfrânte, purtate-n tăceri.
Dumnezeu rămâne
un normativ social,
fără a mai deține
nimic spiritual.
Să ne atingem gândurile cu sentimente,
pe când vocile din noi îşi imploră zeii
să le acorde graţia de a le face absente…
Alaltăieri te-am zărit printre gene,
ca o licărire blondă-n somnul mării,
conturată-n undele-i fumegânde,
suflând gândurile mării caste,-n vele…
Vidul gândului
străbate nudul
absolutului.
Voci eclectice
Te trezeşti la șapte fix, îţi faci un duş rece şi inghiti două ouă crude,
ajungi la birou, prea obosit pentru a mai iubi ceva pe-această lume
şi evadezi în cotidianul de la radio : “Goood morning, aici DJ Sorrow!
Astăzi vom aştepta cu încleştare să ni se schimbe viața… tomorrow,
și vom asculta câteva melodii din cele care ne-au lansat timpanele… in aer,
într-o noapte-n care era bine să fi dormit, măcar pentru a nu o revedea,
la lumina orbitoare, ce ți-a dezvăluit banala scorpie de după perdea…”
Dacă nu ar fi existat xenofobie,
dacă nu am fi fost precedaţi de rasism,
dacă nu am fi trăit în robie
și dacă nu am fi crezut în nazism,
Oamenii sunt doar niște fărâme de efect
zdrobite de brațele cauzale ale naturii,
încercând să-l afle pe divinul arhitect,
cu ochii lor mici și tulburi, destinați descompunerii.
Cu o zi-nainte de a muri voi trimite o scrisoare,
către Dumnezeu, în care-i voi scrie c’aștept cu nerăbdare
să îl cunosc și să schimb câteva vorbe la-ntâmplare,
cu El, despre viața-mi toată, trăită iluzoriu, cu înfiorare.
O viață-i doar o clipă,
iar moartea e doar pace.
Povești nemuritoare
disipă mituri false
despre viața stearpă
a morților în viață.
Privește-i și te schimbă,
nu-i rost să faci risipă!
În ziua cea dintâi am aşteptat
din mucegaiul vieţii, o chemare,
în mugetul scâncit de mare,
am căutat, orbit de-un destin sărat…
De aș putea,
aș desfrunzi copacii
de dorurile lor,
de frunze ruginii
e doar
un gând,
născând
un rând…
Te-am căutat
în vis,
să-ţi spun
că nu mi-a păsat,
Dacă s-a mai dus o stea
e, poate, vina mea !
Aș fi putut s-o prind din zbor
și-aș fi ascuns-o sub un nor…
Nu cunosc niciun cuvânt care să-mi descrie gândurile.
Și nici nu pot pricepe raţiunea de a fi.
Nu stiu nici măcar cine sunt, deși mă regăsesc în chipurile
ce se perindă-n jurul meu, în fiecare zi.
Fiecare cuvânt ucide,
printr-un necuvânt,
sensuri perfide
-ncarcerate-ntr-un gând.
Îmi asum rolul unui dement
ce visează urma paşilor tăi,
uscând în palma ta ascunsă
o lacrimă devorată de-ndoieli.
Când vraja dispare rămân doar chipuri obosite,
ochi stânjeniţi de apăsarea unei lumi plenare,
visuri şi lacrimi irosite-n tăceri barbare.
M-am născut într-un paradis al prostiei,
în care fiecare dram de cunoaștere
implică o formă de prostituție.
Cuvinte dor, cuvinte mor,
cuvinte-şi rup aripa-n zbor,
cuvinte smulg tăcerii lor
o clipă-n cântec de amor…
Vântul şuieră-n tăcere,
peste somnuri dezgolite
de visare, de plăcere,
de mistere re-ntregite…
N-am știut vreodată ce-aș putea schimba c-un gând,
n-am știut de ce tristețea reapare doar visând
în măsuri de clipe scurse din suflare în pământ,
dar aș trece mai departe, printre toate, șuierând
ca un vifor, în bătaia… morilor de vânt!
Îţi apreciez curajul de a fi erou,
îţi apreciez virtutea de a trăi,
chiar dacă eşti doar un ecou.
Te respect pentru patima cu care iubești,
te respect pentru puterea de a crede
și-mi esti simpatic pentru toate-aceste lucruri nebunești.
Din ochii tăi, iubire,
storc… o lacrimă de jar,
și-n vise şterse de-amintire,
m-aștepți, la umbra unui far…
Îţi fac ghirlande din lumina lunii,
împletite-n păru-ţi dezvelit, de aripi,
zbătând în sufletu-mi ca vântul nopţii,
ca scânteierea-ți vie a ochilor albaștri.
Nu ştiam ce să mai cred despre mine, despre noi !
Am crezut că te-am iubit, fără vocaţie,
aş fi zis că-n ochii tăi văd oceane de amăgire
în care eu pluteam, într-o derivă ametitoare
Când ideea plină de incantaţii tâmpe
se va rostogoli în cadenţa unei picături uleioase de ploaie,
când susurul netulburat al unei ape
îşi va plimba undele prin vadul tenebru-nourat de văpaie,
Îmi place gura ta, iubire,
Cum se opreşte-n-amorţire,
Prelinsă-n arce,-n-adâncire,
când tace!
Dacă din neant ar apărea
o unică rațiune de a fi,
eu nu m-aș prosterna
în fața acestei parodii.
Ceasul trece,
ora vine;
Lacrimi pline
or să-nece…
tot amarul
din cuvinte,
Gândurile-mi curg năvalnic
prin albii, săpate psihotic,
de-o societate-aberantă,
în mintea mea damnată.
Viața o văd în culori dure,
schițată, desconsiderată
de tipare mentale absurde,
de care inima-mi este-nchistată.
Într-o zi mă voi întreba, stingher,
unde mi-au pierit visurile, chipurile,
ce le-am bănuit cândva la fel
cum au născocit-orizonturi zările…
Unii n-au să știe vreodată
Ce-a-nsemnat o poveste-cândva,
Într-o lume de-altădată
Ce se-agita în nepăsarea sa.
Lacrimi de umbră felină siroind,
În stoluri, părăsind durerea,
Se-ntrepătrund în suflet, clocotind,
Sorbind din stropi tăcerea…
Crima anacronică a omului rezidă
în privirea-i ignorantă, crasă și perfidă,
afișând crispat, o mină tristă,
neîncrezătoare, mută, dar fățișă.
Lumea-mi pare acum
Scufundată-n stropi de scrum.
Cerul se aruncă spre noi
Cu averse rătăcite de ploi
Ți s-a-ntâmplat să vezi cuvinte,
S-auzi imagini nevorbite
Și temeri vagi de neofite ?
Personalul din seara asta întârzie;
Toate locurile s-au ocupat de mult;
Soarele nevăzut se bâlbâie
Dintre creste veștejite de tumult.
Am visat o stea…
Cândva,
Când cerul era senin.
Undeva
Speram să găsesc
Pe cineva,
Care să fi visat vreodată
Ceva…
Semnul răbdării își stinge cuvintele aprige,
înmuiate în călimara eternității moarte,
aruncate în ochii fiarei îmbrobodiți de sânge
și pierdute în nesfârșirea unei arte fade.
La răscruce dintre drumuri,
sub cupola de beție,
se distinge printre fumuri,
viața, ca o parodie!
Oamenii trăiesc, adesea, o viaţă întreagă negându-şi vocaţia, aspiraţiile, dorinţele…
O vreme am fost şi eu unul din acei oameni, aspiraţi de curentul pragmatic al vieţii. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea…
Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Şi lăsate acolo, în calculator, să fie uitate.
Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri şi proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale.
Continue Reading...Viața e o sumă de imagini fugare,
O dâră de fum dintr-un ocean de scrum,
Moartea… o simplă negare
A unei afirmații pierdute-n urmă, pe drum.
Era o vreme când credeam în tine,
în zâmbetul tău dulce, în vorbe și suspine,
în șoapte somnoroase, surprinse-n privire,
în zorii unei clipe păstrate-adânc în mine!
Oamenii trăiesc, adesea, o viaţă întreagă negându-şi vocaţia, aspiraţiile, dorinţele…
O vreme am fost şi eu unul din acei oameni, aspiraţi de curentul pragmatic al vieţii. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea…
Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Şi lăsate acolo, în calculator, să fie uitate.
Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri şi proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale.
Continue Reading...
Ultimele comentarii